Site-ul Primăriei

Asezare geografica; Descriere istorica

Satul Blejesti este asezat pe fosta mosie ‘’ BELOAICA‘’ a Elenei Mavrocordat, sotia lui Costache Belu , mosia care avea aproximativ 14.000 ha . Satul Baciu  in anul 1891 apartinea de comuna Blejesti .

Teritoriul administrativ are forma unui poligon neregulat alungit aproape 20 km. pe directia nord-sud , pe latime inregistrandu-se largiri si ingustari succesive intre 4 si 8 km. Pozitia geografica o incadreaza  intr-o esarfa petrolifera deosebit de lata si mult alungita pe directia est-vest  si care este considerata zona cu perspective economice  datorita acumularilor de hidrocarburi . Una din cele mai intinse zone de acest fel incepe chiar pe teritoriul  comunei Blejesti , in preajma satelor Blejesti si Baciu si se intinde spre nord-vest  cu latimi de 2-3 km. , pana dincolo de satul Dracsanei . In imediata apropiere se afla un sambure de zacaminte de gaze naturale de exploatare .

Satul Blejesti este  o asezare  foarte veche . La 25 aprilie 1527 Radu Voda de la Afumati  intarea prin porunca , stapanirea lui Albu , Manciu  si Stan peste parti de mosie in Blejesti , Trestenic , Tarnava, Tamasesti si altele . Numele comunei este mult discutat . Batranii satului cred ca denumirea satului Blejesti , ce-i zicea si «  Neamtu », vine de la padurea de langa sat , numita pe vremuri «  Padurea lui Blegea »( unde venea cu oile de la iernat un cioban din Arges sau Muscel , din satul Blegesti sau Blejani , caruia satenii din Blejesti ii ziceau dupa numele satului sau ‘’Blegea‘’). Denumirea de Neamtu vine de la un consatean de origine neamt , fost in timpurile vechi , proprietarul morii . Satenii de aici  ziceau ‘’ hai la moara la Neamtu’’ . Varianta a doua spune ca numele provine de la denumirea mosierului Costache Belu , care a construit   bisericile din Blejesti si Baciu . Totusi se inclina  sa se creada ca toponimicul provine de la porecla unui argat  al mosiei cu numele de Blejani , cu o putere fizica deosebita .

Din satul Blejesti , s-a format un alt sat ai caror locuitori au primit numele de ‘’osebitii ‘’ Blejesti  , adica deosebiti de Blejesti , care mai tarziu s-a numit satul Sericu. Cat priveste satul Baciu , se spune ca un cioban – baci – isi adapostea  turmele de oi aici si urmasii lui ar fi pus bazele acestei asezari omenesti si ca el ar fi luat numele de Baciu .In sat se mai pastreaza si azi  nume de familii , cum ar fi : Ciobanescu, Ciobanu , Baciu .

In perioada 1919-1923  satul Baciu  apartinea de comuna  Purani iar catunul Posta  apartinea de comuna Blejesti .Sericu a fost infiintat ca si comuna dupa care a fost  alipit  fie la comuna Blejesti , fie la comuna Cosmesti . Pana in anul 1926  satul Sericu apartinea  de comuna Cosmesti .In perioada  1923- 1968 prin unirea satelor Baciu  si a catunului Posta  s-a constituit comuna Baciu , care in perioada 1923-1929 s-a numit comuna Mateesti  ( la interventia mosierului Mateescu si dupa numele sau ). La reforma administrativa din anul 1968, Baciu  s-a alipit la comuna Blejesti.

Relief . Hidrografie. Clima. Vegetatie. Fauna

Relieful comunei Blejesti se inscrie in campia Gavanul- Burdea din partea centrala a Campiei Romane . Pe teritoriul comunei se desprind o grupa de vai , drenate de valea Glavaciocului , care primeste din partea dreapta  Valea Puturosului si Valea Sericului  cu valceaua aferenta de la Cosmesti .

Hidrografia de suprafata este formata din trei ape curgatoare  permanente : Glavacioc , Puturosul si Sericu  si din cateva ape statatoare . Glavaciocul tine de bazinul hidrografic Arges, este un parau destul de modest  cu albie minora . Debitul normal al paraului este sub 1 mc/ sec. Paraul Puturosu  care se varsa in Glavacioc  , in aval de satul Baciu , este lipsit de interes . Paraul Sericu are o garla destul de larga, in jur de 20 m. , viteza de scurgere este atat de redusa incat are infatisarea unei ape statatoare .

Apele subterane se gasesc la adancimi  de 2-4 m pe lunca si de 20 m. pe camp . La fantinile sapate in vetrele de sat , oglinzile de apa se gasesc la adancimi de 4- 20 m. la Baciu , 7- 21 m. la Blejesti  si 20 m. la Sericu .Solurile de pe teritoriul comunei Blejesti sunt soluri brune de padure , cu o fertilitate buna pentru cereale legume , plante furajere , deci predomina terenurile agricole . In zona cernoziomurilor  se gasesc terenuri agricole si pajisti septice .

Padurile sunt mai raspandite in partea de nord a comunei , intre satele Sericu  si Baciu , pe de o parte si de alta a Glavaciocului.

Clima comunei  Blejesti se caracterizeaza prin urmatoarele elemente  principale : temperatura medie anuala cca 10 0 –  12‑ 0 C ,regimul de vanturi este dominat de Crivatul rasaritean care aduce vara calduri tropicale , iar iarna intense ninsori si geruri .

Aproape la fel de frecvent este si Austrul care bate de la vest devenind daunator vara prin prelungirea secetei .Caracterul continental al climei din aceasta zona este atenuat de suprafetele impadurite si luncile de apa existente

In perioada 1919-1923  satul Baciu  apartinea de comuna  Purani iar catunul Posta  apartinea de comuna Blejesti .Sericu a fost infiintat ca si comuna dupa care a fost  alipit  fie la comuna Blejesti , fie la comuna Cosmesti . Pana in anul 1926  satul Sericu apartinea  de comuna Cosmesti .In perioada  1923- 1968 prin unirea satelor Baciu  si a catunului Posta  s-a constituit comuna Baciu , care in perioada 1923-1929 s-a numit comuna Mateesti  ( la interventia mosierului Mateescu si dupa numele sau ). La reforma administrativa din anul 1968, Baciu  s-a alipit la comuna Blejesti  .